Eu sunt mereu în căutarea celor mai drăguțe cărți pentru copii tocmai pentru că-mi doresc ca Cristina să aibă parte de experiențe frumoase și s-o încurajez să citească. Recunosc, n-am ajuns la nivelul în care să o văd că pune mâna singurică pe o carte, dar sper că acest lucru se va întâmpla cândva.

Cum o încurajez pe Cristina să citească

Cristina citește în prezența mea. Îmi place s-o aud când citește, s-o corectez, s-o laud și să mă asigur că acea carte este citită și nu răsfoită. Sunt convinsă că nu este cea mai bună metodă. Învăț și eu pe parcurs cum este cel mai bine să procedez. Pentru moment soluția asta am găsit-o eu și funcționează. Cel mai des o rog să citească atunci când gătesc. Eu îmi fac treburile mele și ea citește. De obicei este o înțelegere în privința numărului de pagini sau chiar a timpului pentru care trebuie să și-l petreacă citind. Fie că citește un capitol, 10 pagini sau 30 de minute, o rog ca la terminarea lecturii să-mi spună în 2-3 propoziții ceea ce s-a întâmplat în fragmentul citit. În felul ăsta mă asigur că a și înțeles ceea ce a citit.

Povești la telefon – Gianni Rodari

Titlul: Povești la telefon
Autorul: Gianni Rodari
Pagini: 240

Recomandarea acestei cărții am văzut-o la sfârșitul unei cărți pe care deja o terminase. Am citit o scurtă recenzie despre aceasta și mi s-a părut potrivită așa că am luat-o de pe Libris.ro. Aici îmi găsesc cam toate cărțile și culegerile pe care eu le cumpăr pentru Cristina. În plus, îmi place că au wishlist și îmi las în contul meu cărți pe care mi le doresc.

Povestea acestei cărți este despre un contabil Bianchi, din Varese, care era comis voiajor și 6 zile pe săptămână străbătea întreaga Italie ca să vândă medicamente. Duminica se întorcea acasă, iar luni dimineață o lua de la capăt. Înainte de a pleca, fetița lui o ruga să o sune în fiecare seară și să-i spună o poveste.Asta pentru că fetița nu putea să adoarmă fără o poveste, iar mama ei îi povestise chiar și de 3 ori poveștile pe care le știa. Așa se face că în fiecare seară, oriunde se afla, la ora nouă fix tatăl își suna fetița pentru a-i spune o poveste fetiței sale. Întâmplarea face că convorbirile erau scurte pentru că acesta își plătea singur convorbirile. Poveștile sunt foarte simpatice și tocmai asta face ca această carte să fie atât de specială.

Eu sper că v-am convins și pe voi s-o citiți pentru că este o lectură ușoră și relaxantă. Veți afla multe povești drăguțe și potrivite pentru a le folosi pentru copiii voștri. Mie mi-au plăcut mult.

Cum vi s-a părut cartea? Credeți că ar fi o lectură potrivită pentru copilul vostru?