În articolul de astăzi vreau să vă vorbesc despre citit în general și despre începuturile lecturilor în general. Știu că nu sunt cel mai bun exemplu pentru că eu nu citesc foarte mult. De obicei, îi citesc fetiței mele povești sau citim diverse lucruri pentru școală. Nu știu dacă ăsta este motivul pentru care nici ea nu este tocmai pasionată de citit. Am zis că va începe să citească la școală și măcar să citească ce este de citit.

Clasa 0 și începuturile cititului

Inițial am zis că este suficient să știe Cristina literele la începutul clasei 0. Era pregătită doar cu această informație. Știa să scrie literele de mână și să-și scrie numele. Auzisem tot felul de povești cum că nu este tocmai bine să știe foarte multe lucruri din simplul motiv că se va plictisi rău în clasa 0. Am mizat fix pe acest lucru. Vă spun din start, că am greșit din punctul ăsta de vedere și ar fi trebuit să lucrez cu ea mult mai mult.

Clasa 0 se presupune a fi o continuare a grădiniței. În realitate este școală în toată regula. Aș putea să spun că în clasa 0 nu a avut teme și asta este singura diferență dintre clasa 0 și clasa 1. A intrat la citit și la scris intensiv și a fost săraca dată ușor peste cap. Informațiile sunt multe, timpul nu este tocmai prietenos, iar ea se plictisea repede și nu puteam să fac foarte mult cu ea.

Despre clasa 0 nu pot să spun decât că a fost foarte greu. Mi-ar plăcea să spun că m-am ales cu ceva informații și că pentru Eva mă voi pregăti din timp cu informații ca să nu mai fiu pusă în situații disperate în care să trag de copil și să bag informații multe într-un timp scurt.

Clasa 1 și provocările ei

În clasa 1 deja cititul nu ar mai trebui să ridice probleme. Copiii ar trebui să știe să citească. Ba chiar li se cere să citească cu intonație ceea ce mi se pare destul de greu. Copiii sau mai bine zis Cristina reușește să citească doar că atunci când sunt cuvintele mai lungi sau mai sunt cuvinte care le silabisește nu înțelege mereu cerințele problemei sau ce are de făcut în exercițiu.

Nu Vreau Să Citesc. Deloc. Și punct. Sfârșit

Emma Perry & Sharon Davey

Cartea Nu vreau să citesc. Deloc. Și punct. Sfârșit este despre o fetiță, pe numele ei Alisa, căreia nu-i plăcea deloc să citească. La fiecare aniversare ea primește cărți pe care nici nu vrea să le vadă. Le folosește în fel de fel de activități până când cărțile se supără pe ea și se revoltă. Dacă sunteți curioși cum au reușit cărțile s-o convingă pe micuță să înceapă să citească atunci trebuie să citiți cartea.

Lectura este extrem de ușoară și se citește lejer. Scrisul este mare și pozele sunt sugestive. Cartea este recomandată copiilor mai mari de 3 ani doar că eu am considerat că este acum este cel mai bun moment să i-o citesc fetiței mele în speranța că va înțelege cât de important este să iubească cărțile și lectura.

Cartea poate fi găsită pe Libris. Coperta este cartonată și are 32 de pagini. O recomand tuturor copiilor care își doresc să se împrietenească cu cărțile sau care ar trebui să se